Mănăstirile Hîrjăuca, Răciula, Frumoasa se află la 85 kilometri distanţă nord-vest de Chişinău, în inima Codrilor seculari.

Mănăstirea de călugări din Hîrjăuca, a fost construită pe malul iazului cu acelaşi nume de la poalele dealului pădurii de stejari. Există câteva ipoteze - versiuni, cât priveşte apariţia mănăstirii.
Conform uneia din ele, mănăstirea Hîrjăuca a fost construită în an ul 1740 pe moşia boierului Neculce. Perioada dezvoltării înfloritoare a sfântului locaş a fost mijlocul secolului XIX, pe când mănăstirea era înconjurată de un parc frumos amenajat cu alei şi serpentină, havuzuri şi lacuri.
Astăzi pe teritoriul mănăstirii se află „Izvorul tinereţii”, renumit prin proprietăţile sale neobişnuite curative şi de întremare.

Vizitatorii pot face o plimbare prin pădurea de lângă mănăstire, care pentru speciile sale de plante rare şi neobişnuite ce cresc aici, se mai numeşte şi grădina botanică. Mănăstirea de maici de la Răciula este amplasată în centrul satului cu acelaşi nume.
Chiliile lăcaşului sunt situate compact de ambele părţi ale celor două biserici: biserica principală de vară cu hramul „Naşterii Maicii Domnului” şi cea de iarnă purtând hramul „Sfântului Nicolae”, astfel formând o compoziţie unică. Mănăstirea a fost înfiinţată în anul 1797 şi iniţial era mănăstire de bărbaţi.

La 1811 la Răciula au fost transferate călugăriţele din schitul desfiinţat de la Măneşti (lângă mănăstirea Curchi). În 1959 mănăstirea a fost închisă, necătînd la aceea că locutorii satului au opus rezistenţă reprezentanţilor satului şi organizaţiilor obşteşti. Mănăstirea a fost redeschisă şi readusă la viaţă în anul 1990.

Mănăstirea de maici de la Frumoasa şi-a primit acest nume datorită viilor, livezilor şi pădurilor din preajma satului care reprezintă un frumos peisaj. Iniţial acest sfânt locaş a fost o mănăstire de bărbaţi unde călugării locuiau în bordee, din zori până noaptea târziu lucrau la construcţia bisericii din lemn şi se hrăneau du darurile pădurii.
Astăzi la mănăstirea Frumoasa s-a deschis un muzeu. În cele câteva camere sunt expuse icoane, cărţi bisericeşti vechi şi obiecte de cult religios.